Într-o eră în care tehnologia promite să ne ușureze viața, apar întrebări fundamentale despre impactul acesteia asupra gândirii noastre. Un articol recent din The Guardian trage un semnal de alarmă asupra folosirii excesive a instrumentelor digitale, care ar putea avea consecințe neașteptate asupra capacității noastre de gândire și concentrare.
Conform The Guardian, o echipă de cercetători de la MIT Media Lab, condusă de Nataliya Kosmyna, a vrut să afle cum afectează folosirea AI-ului (precum ChatGPT) modul în care oamenii gândesc și își amintesc informațiile.
Ei au făcut un mic experiment, folosind un EEG (electroencefalograma) pentru a monitoriza activitatea creierului unui grup de studenți în timp ce aceștia scriau eseuri. Unii și-au scris lucrările singuri, iar alții au folosit AI-ul pentru a le scrie.
La final, au descoperit că studenții care au folosit AI-ul au avut o activitate mai redusă în zonele creierului asociate cu procesarea mentală a informațiilor, atenția și creativitatea.
Într-un articol publicat, în luna august, pe Substack, Daisy Christodoulou, pedagog și autor, explorează ideea „societății prostogene” (stupidogenic society), un mediu în care tehnologia, deși ne oferă soluții rapide și eficiente, poate duce la o scădere a abilităților cognitive fundamentale. Practic, devenim leneși intelectual.
Anul trecut, „brain rot”, tradus prin „putregai cerebral / putrezire a creierului”, a fost ales drept cuvântul anului dintr-o listă scurtă de șașe cuvinte întocmită de Oxford University Press. Termenul definește „o presupusă deteriorare a stării mentale ori intelectuale a unei persoane, care apare, mai ales, ca rezultat al unui consum excesiv de materiale, în special al celor din mediul online, publicat pe rețelele de socializare”, au scris cei de la Digi24.
The Guardian subliniază că pe măsură ce trecem de la era internetului la era inteligenței artificiale, ajungem să consumăm tot mai mult conținut cu valoare mică și informații ultraprocesate, ambalate frumos și gata de a fi consumate. Mai mult, absorbim conținut pre-digerat, sub formă de text, imagini sau clipuri, ce oferă răspunsuri create să ne scutească de efortul de a gândi, de a filtra, de a rezuma sau de a analiza.
În loc să ne punem întrebări, tindem să ne oprim la prima soluție întâlnită, fără să mai trecem prin procesul acela uman, lent, dar esențial, de a reflecta cu adevărat asupra unei probleme.
Un sondaj recent din Marea Britanie a arătat că 92% dintre studenții universitari folosesc inteligența artificială, iar aproximativ 20% au folosit-o pentru a scrie, total sau parțial, o lucrare. În aceste condiții, „cât de mult mai învață ei, de fapt?”, se întreabă jurnalista de la The Guardian.
Sunt școlile și universitățile încă pregătite să formeze gânditori creativi și originali, capabili să construiască o societate mai bună și mai inteligentă sau sistemul de educație riscă să producă automate fără spirit critic, ușor de influențat, care își lasă propria gândire în seama AI-ului?
La aceste întrebări atât dascalii, cât și sistemele educaționale din întreaga lume trebuie să găseasc răspunsuri cât mai rapid.
În era AI, succesul nu se va măsura doar în viteza cu care găsim răspunsuri, ci în cât de mult reușim să gândim, să ne concentrăm și să reflectăm. Alegerea rămâne a noastră. Să folosim tehnologia ca pe un aliat al minții sau să ne lăsăm comoditatea să ne dicteze fiecare gând.