M A N A F U *

MANAFU*

Events: Concertul anului


Am scris despre mai toate concertele la care am fost in ultimii doi ani si ceva, deci nu puteam sari peste concertul Metallica de aseara. Mai ales ca a fost cel mai bun concert al anului pana in acest moment si cel care a adunat cei mai multi oameni.

Hetfield a facut (mai) tot concertul. Pot spune ca a muncit cat restul trupei la un loc. Dar asta e rolul lui si e un bun actor. Oricum ne-a facut sa ne simtim bine. Ulrich s-a ridicat de mai multe ori de la tobe si a incercat sa ne motiveze sa strigam, fluieram, cantam.

Hammett a fost cel mai rezervat dintre toti, apatic as putea spune, iar la un moment dat chiar am crezut ca il doare ceva. Trujillo avea momente in care se facea nevazut. Ma rog, nici eu nu am reusit sa vad scena tot timpul din multime, nu foarte departe de scena. Dar macar am auzit foarte bine.

Nu acelasi lucru il pot spune despre auditia in tribunele indepartate. La iesirea dinspre Marriott nu se auzea foarte bine. Cel putin nu la fel ca jos in multime. Probabil nici nu avea cum.

Ma bucur ca au cantat multe piese de pe albumele vechi, piese pe care le-am auzit de zeci de ori si din care imi aminteam pasaje. One si Nothing Else Matters au fost probabil piesele cu cea mai mare priza la public. Eu chiar mi-am amintit aproape toate versurile.

Foarte buna ideea cu proiectia gigant din fundalul scenei. Cred ca a fost apreciata de cei din tribunele indepartate. Nu stiu cum au fost primite de altii pocniturile, flacarile si artificiile. Eu pe cele de la One nu prea le-am gustat.

Cred ca la Metallica a fost cel mai tare public din toate cele la care eu am luat parte. Spun asta poate si pentru ca am stat mai in fata decat de obicei. Si probabil stadionul ar fi reactionat mult mai bine daca nu ar fi plouat mai tot timpul. Poate ca la Rock in Rio Lisboa.

Daca ar mai veni, fie si peste 10 ani, tot m-as mai duce.

Tags: ,

Comentează