M A N A F U *

MANAFU*

Cum sa nu uitam de 22 decembrie

Ma intreb cum ar fi fost acum daca Revolutia din 1989 ar fi avut loc in luna mai, sa zicem. Ma intreb pentru ca in fiecare an, in decembrie ne reamintim de acest important eveniment cand se apropie vacanta de iarna si Craciunul. Dar daca ar fi fost in mai, ce ne-ar mai fi tinut conectati la acea amintire si 20 de ani mai tarziu?

Nu ma uit la televizor si nici nu citesc presa, deci nu sunt expus la mesajele lor.  Ca mine sunt multi altii. In plus, deja avem o noua generatie in Romania, care nu e legata cu nimic de acest moment istoric. Mi-am pus aceasta intrebare vazand postul lui Dragos Bucurenci despre initiativa “Lumanari impotriva uitarii“.

6 comentarii

  1. ACM says:

    Foamea, saracia, situatia in care ne gasim la 20 de ani de le evenimente, ne-ar fi tinut conectati la acea amintire indiferent de momentul producerii.

  2. eu totusi cred ca pentru multi nu mai inseamna mare lucru sau “a trecut prea mult de atunci” si lumea are alte lucruri pe cap acum.

  3. ACM says:

    Mda, posibil. Pentru cei sub 30 de ani oricum nu a contat niciodata iar cei peste 50 au toate motivele (cam 20 de ani de motive) sa nu doreasca sa-si aminteasca.

  4. karmapolice says:

    eroismul e eroism indiferent cind se intimpla un eveniment…si da a fost EROISM SI ABNEGATIE dion partea oamenilor disperati care au iesit cu orice pret numai sa se termine teroarea.
    Indiferent daca a fost amestecat cu puci militar…nu are importanta.
    Si da, cred ca trebuie sa nu uitam ca romanii mai au singe in coaie si flacari in inima.

  5. k3rgy says:

    Pai daca era in mai, eventual pe la inceput, gaseau motive sa combinam
    deschiderea estivala cu revolutia proletara … altfel in decembrie, cum ai spus tu, suntem mult mai expusi stirilor de gen pe banda rulanta, din pacate fara prea mare continut. Pacat de cei disparuti degeaba. Ma uit azi pe strada si, daca n-as vedea, sa luam un exemplu vizual, Mc Donalds-ul, e la fel ca atunci. Mare pacat

  6. Alex says:

    De multe ori ma intreb cine sunt cei care spun ca este la fel pentru ca nimic – nimic! – din ce vedem pe strada nu seamana cu ce era pe vremea comunismului in Bucuresti, de exemplu. Unele lucruri nu s-au schimbat la nivelul mentalitatii, insa diferentele sunt majore. Va invit sa va amintiti magazinele goale (goale, tata, goale), poza dictatorului la inceputul fiecarui manual sau injuraturile spuse cu voce mica sa nu cumva sa…
    Din pacate, preferam un fals in loc sa cunoastem istoria adevarata.

Comentează