MANAFU*

Abonamente Evensys

Cum am dat o fuga pana la Istanbul

Cand muncesti mult, cand vrei sa faci multe lucruri, cand treci fara sa stai un pic, fara sa iti tragi sufletul din proiect in proiect, o provocare noua este binevenita. Nu te atrag lucrurile banale, simple, fugi de rutina si cauti senzatii mai mult sau mai putin tari. Cel putin asa am gandit eu cand am primit pe telefon invitatia de la Jack Daniel’s si Fratelli.

“Cum ti-ar placea sa zbori pana la Istanbul, sa intalnesti un master distiller la o cina pe malul Bosforului si sa te intorci seara inapoi in Bucuresti, nu inainte de a asista la altitudine la o lectie de degustat whiskey?”, asa a sunat pe scurt invitatia. Totul urma sa se intample in cam 8 ore.

“Da!”, am raspuns simtind nevoia acelei provocari noi.

Am plecat cu un avion privat de pe aeroportul Baneasa, intr-un grup de vreo 30 de persoane. La 4 si un pic dupa-amiaza decolam in mare viteza (se simte altfel la un avion mai mic) pentru un zbor de vreo 50 de minute. Calatoria cu un avion privat este o adevarata experienta. Interiorul te va uimi si iti va crea o amintire puternica, pe care o vei activa la fiecare drum viitor. “Ce tari erau fotoliile, ce interesanta era zona de meeting, cu canapele si mese, ce dor mie de scaunul meu single, fara vecini in dreapta sau in stanga!”.

Era prima vizita in Istanbul, un oras de care mi-era teama, dar care ma fascina in toate povestile pe care le auzisem. Si chiar m-a dat pe spate. E altceva decat tot ce am vazut pana acum. Si am calatorit destul de mult, zic eu. E coplesitor si sufocant, insa toate senzatiile pe care ti le starneste il fac atat de atractiv. Imi spunea cineva ca a fost de 12 ori pana acum aici si inca mai are de descoperit parti frumoase.

Dupa o plimbare cu autocarul in rush hour care a durat mai mult decat zborul, am ajuns pe malul Bosforului, de unde cu o barca am plecat spre restaurantul Lacivert. Asa am ajuns si in Asia, cum le placea unor meseni sa spuna. Va invit sa va uitati pe site-ul lor pentru o imagine mai buna a decorului.

Dupa cateva ore, am revenit la aeroport, unde acealsi avion ne astepta pentru drumul spre casa. Urma de altfel si degustarea licorilor Jack Daniel’s la mare altitudine. Tocmai luasem cina cu Jeff Arnett, seful distileriei celui mai popular whiskey din lume. Andra Zaharia chiar a insistat pentru un interviu cu el. Acum eram pregatiti sa ii ascultam povestile despre whiskey. Si daca nu gresesc, puteti vedea semnatura lui Jeff pe sticlele de Jack Daniel’s.

Desi eram rupt de oboseala, zborul mi s-a parut prea scurt. As fi vrut sa mai dureze. Gasca de ziaristi, vedete si cativa bloggeri a fost chiar simpatica. La 2.30 dimineata, paraseam aeroportul Baneasa. Gata, acum mergem acasa! Dar as mai pleca o data pana la Istanbul chiar astazi.

5 comentarii

  1. Ce viata ai Manafule…dar te-a si dus mintea si muncesti eficient.Felicitari!

  2. naumovici says:

    Cristi, mai las-o dreacu de provocare:))))))))

  3. Amon says:

    da, aşa viaţă să tot ai. felicitări!

  4. Amon eu cred ca mai si ne”pacaleste”;)In viata de”povestitor”virtual mai si bagi de la tine…macar numai da cu sapa…sau poate da si nu ne spune:)

Comentează